Ce faci ?

"Ce faci ?"
Cat de simpla e intrebarea asta ? E simpla ? Sau, cum ti se pare ?
Eu n-as zice ca e chiar simpla. Imagineaza-ti ca pui intrebarea asta unui condamnat la moarte. Ce crezi ca va schitza ? Va vorbi ? Sau va raspunde la intrebare ? Si daca va raspunde, cum o va face ? Ce va spune ? Ce ai putea sa raspunzi daca stii ca mai ai, sa zicem, 6 ore de trait ? Poate ca: "Asteptarea ma omoara mai repede decat pedeapsa in sine, nu ?". Dar daca ai intreba un om care tocmai a scapat din gura mortii ? El cum va raspunde ? Probabil ca va fi fericit cand iti va auzi intrebarea, nu ? Probabil ca entuziasmul lui va fi cu greu potolit, si nici macar n-as incerca sa-l potolesc, in ziua de azi vezi asa de putini oameni fericiti, incat ai impresia ca fericirea in sine e scopul pentru care traim toata viata noastra, pentru acel moment :)
Si daca aceeasi intrebare o s-o pui unui student cu 2 minute inaintea afisarii rezultatului examenului sau de diploma ? O sa vezi emotia! Daca o are :)
Paranteza!
Cand am dat examen la liceu, a fost o chestie interesanta, erau multi oameni adunati acolo, copii, parintii, bunici, etc. Era multa harmalaie. Stiu ca am invatat pentru examenul ala, am dat examen la matematica si limba romana. Mama ce mult a trecut de atunci. Sunt vreo 15 ani, Jesus, abia acum realizez. In orice caz, nu era un liceu de elita, heh, dar nah, eram sigur ca o sa intru si intr-un fel dezamagit ca o sa fiu cu 29 de fete in clasa :) In fine, am dat examenul, am facut, dupa 2 zile vin la aflarea rezultatelor, eram singur, din nou. Se zvonise ca nu se stie sigur daca le afiseaza in ziua respectiva, ma gandeam, iar ma duc acasa, mai vin si maine, si era o caldura super naspa, 40 de grade de mureai ca gusteru pe piatra. Langa intrarea in scoala, era o banca, pe care m-am asezat langa 3 baieti care jucau table. Erau destul de prietenosi, si m-au invitat sa joc si eu, spunandu-mi ca si ei tot rezultatele asteapta si ca n-are rost sa stam asa asteptand fara macar sa profitam de timpul asta. So, aveam emotii, am jucat cu ei 3 partide, si apoi a trebuit sa abandonez, pentru ca ma gandeam, la nota examenului, oare cat voi lua ? Oare voi intra la liceu ? Aveam emotii, de ce sa mint. Si dupa vreo inca 3 ore apar aia cu listele, si atunci frate, sa vezi agitatie, mama cum se ingramadeau sa se omoare, sa se calce in picioare, incercam sa imi fac si eu loc dar am abandonat ca n-aveam cum sa ajung. Intr-un final dupa ce se linistesc apele, lumea se pupa, altii plang, altii rand, altii sunt fericiti, vad si eu ca am luat 8.23, intrasem in prima clasa in ordinea mediilor. Era ok, cam de valoarea aia eram. Dar cei 3 care jucau table nu se sinchiseau deloc sa afle rezultatul. M-au chemat la ei, si m-au intrebat ce am facut, le-am zis ca am intrat, eram fericit, si m-au felicitat. Mi-au zis: Ne ducem sa vedem si noi dar sa se mai linisteasca apele. Am mai stat cu ei putin si la un moment dat nu mai era nimeni in fata listelor dupa care s-au decis sa mearga si ei sa vada daca au intrat sau nu. Si s-au uitat. Erau primii 3 intrati la liceu. Fara emotii, fara stress, fara probleme, fara laude, fara spectacol si tam tam. Mi-a placut, e genul de atitudine care cred ca e normala in situatiile de criza.
/Paranteza!

Si daca intrebi o femeie care tocmai isi da seama ca iubeste "Ce faci ?" Vei vedea ca e fericita, vei vedea ca se simte in vocea ei, in tonul ei, in felul de a-ti raspunde, in felul cum se comporta. Si daca o intrebi dupa ce tocmai s-a despartit de persoana iubita ? Uhm..
Comunicarea e importanta. FOARTE IMPORTANTA. E bine sa iti exprimi trairile, oricare ar fi ele. Conteaza mult. Sa nu regreti niciodata faptul ca ai trait un lucru sau eveniment.
Cum va raspunde o femeie care a nascut la intrebarea asta ? Dar sotzul ei, daca e baiat ?:)
Cum va raspunde unul care a castigat la loto ? Cum va raspunde un actor care tocmai a fost aplaudat la scena deschisa de cei mai mari actori ai lumii la decernarea unui Premiu Oscar.
Este o intrebare simpla in esenta ei, dar care poate transmite atat de multe mesaje incat nu suntem capabili sa asimilam importanta lor. Imi place feelingul de viata. Ideea de a simti si gandi ceea ce e in jurul tau, de a fi fascinat de lucrurile care ne inconjoara, chiar si printr-o intrebare:
"Tu ce faci ?" :)

" Nu judecaţi oamenii după cei cu care se adună. Nu uitaţi că Iuda avea amici ireproşabili. "
Ernest Hemingway