miercuri, 10 iunie 2009

Naivitate

Naivitatea in conceptia mea (aici, daca ar fi de fata Domnul profesor de filozofie Florea Stan, mi-ar atrage atentia ca din punct de vedere filozofic nu este corect sa specific "dupa parerea mea/in conceptia mea" pentru ca nu sunt vreun mare filozof sau vreun mare ganditor al epocii moderniste sau contemporane si deci nu ma pot auto-intitula in acest fel, insa proft de faptul ca nu e de fata :p) este echivalentul sau sinonimul lipsei de maturitate si intelegere care este oricum destul de relativa si ea la randul ei.
In mod normal lipsa de imaturitate, sau naivitatea, te priveaza de niste lucruri si chiar de niste trairi. Naivitatea iti mareste speranta dar si suferinta in acelasi timp. De fapt ce se intampla cand esti naiv ? Se intampla de multe ori sa adopti sintagma "crede si nu cerceta" si ce se mai intampla ? Se intampla sa iei lucrurile precum axiomele in matematica, adica sa le admiti fara demonstratie. Numai ca axiomele totusi sa fim seriosi raman in picioare si dupa rezolvarea problemei sau exercitiului respectivm, pe cand adoptarea "crede si nu cerceta" mi se pare o prostie! In mod obiectiv, s-ar putea sa stiti, ca asta este un citat crestin-ortodox la fel ca si "cautati si veti afla". In fine, mi se pare absolut halucinant la varsta pe care o am acum sa cred orice. Dar, daca ma intorc in trecut, tind sa recunosc ca poate as fi crezut orice. Asadar tind sa asociez naivitatea cu lipsa de maturitate. De asemenea, se mai zice, ca daca cineva iti sopteste la ureche ceva, ai 95% sanse sa crezi ceea ce ti se spune, pentru ca asociezi faptul ca ti se impartaseste ceva special NUMAI pentru tine.
Ce se mai intampla cand esti naiv ? Pai, cred ca iti impulsionezi dorintele, cred ca iti exagerezi limitele, cred ca visele tale evolueaza intr-un mod hiperbolizant. E bine sa ai vise, e bine sa ai si dorinte, dar e bine sa iti pastrezi si capul pe umeri, e bine sa intelegi ca trebuie sa iti indeplinesti visul, si nu sa crezi ca se indeplineste de la sine. Realizarea propriu-zisa a viselor si dorintelor nu ar trebui sa constituie esenta vietii tale, in sensul ca dupa ce ti-ai realizat visul, sa iti abandonezi visul, doar pentru ca tu constati ca .. nu e ceea ce credeai. Totusi, ar trebui sau ma rog, depinde dupa caz, sa intelegi ca poate ai dus ani de munca, ani de invatare, de gandire, de atentie numai pentru ca tu sa iti realizezi visul si e greu de crezut ca acea dorinta si acel vis ar fi persistat atatia ani, daca tu nu ai fi simtit ca e cu adevarat important. Faptul ca rezultatul nu este pe masura, inseamna ca naivitatea ta a fost exagerata. Si totusi dezamagirea prin care iti spui "m-am imbatat cu apa rece" nu e chiar relevanta. Intr-un final e doar o demonstratie pentru tine, si o confirmare de incredere in propriile tale forte. Deci nu e nimic in van, nu inseamna ca daca rezultatul trebuie sa te dezamageasca, e o munca si o concetrare a propriilor forte duse de tine pana la capat si are si o finalitate.
Urasc lipsa de maturitate, naivitatea e uneori socanta si te face sa suferi chiar si daca esti constient de ea. Intr-un final oricum iti va provoca o suferinta prin care o sa te maturizezi si apoi o sa zici: am mai crescut si eu, m-am mai maturizat. Dar ce te faci cu oamenii care raman naivi toata viata ? Ce te faci cu cei care cred ca tot ce zboara se mananca ? Ce te faci cu cei care pun botu la cel mai mic flirt ? Well, evident ca foarte multi se schimba in timp, dar totusi, iti dai seama ca in tot acest timp langa acele persoane .. sunt alte persoane care duc o munca titanica pentru maturizarea celuilalt ? Se gandeste cineva la persoanele alea care duc munca asta ? NU FRATE! Nu se gandeste nimeni! Pe celalalt il doare exact in pwla de el/ea. El (cel in cauza) evolueaza, se ridica, isi ia zborul si voila'. Celalalt ramane cu dezamagirea ca a mai incercat odata, a mai oferit odata, a mai trait odata .. aceeasi dezamagire.
O astfel de analogie mi-a oferit-o un idol as putea spune, un om de caracter, un geniu, cred ca asta e cuvantul. Multumesc lui Dumnezeu ca exista astfel de oameni, multumesc lui Dumnezeu ca acesti oameni au fost inzestrati cu puterea de a spune mai departe ceea ce si cum gandesc, de a crea un curent de opinie, de a te face sa iti pui intrebari, de a realiza, ca sunt oameni care sunt foarte inteligenti, si de a vedea totusi si realitatea macabra ca si acest oameni sunt culmea, si ei dezamagiti, de unul sau altele, sau mai multe lucruri. Numele lui este Octavian Paler. Ma bucur ca este roman, a oferit tot timpul o doza de patriotism care sincer, niciodata , dar absolut niciodata nu am vazut-o la nici un politician roman. Deci frate, iti dai seama de cati lingai si cati hoti politicieni sunt in tara asta, niciunul nu a dat vreodata o dovada de patriotism cum o dadea Paler de fiecare data cand avea ocazia.
Tot el spune: "Un om normal are o singura patrie, restul sunt tari.."







Ca si alti oameni, Paler povesteste despre el insusi si isi recunoaste defectele si admite ca cel mai mare defect al lui este naivitatea. Este un lucru de admirat avand in vedere lupta pe care a dus-o cu el insusi si speranta pe care a avut-o in realizarea viselor. Dar, este evident ca dezamagirea fata de sperantele si visele lui au fost spulberate spre sfarsitul vietii. Se vede in el cum traieste si cum vorbeste, se vede cum il doare, in acelasi timp si daca ai trait sau daca ai gandit, sau daca gandesti ca el, e imposibil sa nu intelegi ce simte. Este vorba tot de vise si dorinte spulberate, este vorba tot de naivitate. Totusi este extrem de matur si isi recunoaste acest defect, chiar daca este la apogeul carierei si la finalul vietii. Este o lectie de viata si educatie, este un om cu o mare experienta de viata, care a trecut prin doua regimuri ca sa inteleaga la final ca dorinta de ati realiza propriul vis nu tine numai de vointa, tine si de ceilalti, tine si de intelegerea pe care o ai atunci cand iti propui sa faci ceva.

Apropo, tu .. in ce crezi ?

" Life is never easy for those who dream. "
Robert James Waller

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Posteaza un comentariu