Sunt obosit, si totusi nu vreau sa scriu ceva numai pentru ca trebuie sau intentionez sa imit alte persoane care scriu din obisnuinta fara sa transmita un mesaj anume. Totusi, e o chestie care revine mereu in viata mea de zi cu zi, si anume: Oamenii care cred in mituri! De ce credem in mituri ? Doar pentru ca exista nevoia de a crede in ceva ?:) Ne face mai puternici ? Suntem mai linistiti ? Nu stiu, dar uneori ne ajuta, asta e tot ce pot sa spun.
Oricum, tin sa spun ca nu imi place ideea de a lua ceva ca atare ca e imposibil. Nu suport! Urasc! Detest! Evit sa cred! Nu cred! ideea de a accepta ca ceva e imposibil, recunosc, .. asa usor. Mi s-a intamplat azi la servici :)
Un tip imi spunea: N-ai cum sa faci asta, e imposibil, n-ai cum! Desi el ma chemase acolo, pentru ca ma ocup cu asta. Si totusi: De ce plm ma mai chemi ? Daca stii ca e imposibil ? Pentru ca asa e procedura ! a zis el. Bine, bine, dar de ce crezi ca nu pot sa rezolv ? Pentru ca nu ai cum, e imposibil, nu e chiar asa usor, etc 200 de motive. Ma uitam cu admiratie, recunosc, un om crede asa de mult in ceva imposibil, incat nu are cum sa nu iti starneasca admiratia. In mod surprinzator, nu numai ca el credea in imposibil, dar incerca sa ma faca si pe mine sa cred acelasi lucru. La fel de surprinzator! E greu de acceptat sa iti spuna cineva: Nu ai cum! Nu poti face asta ! E imposibil pentru tine ! .. Recunosc ca ideea de imposibil ma atrage, imi place. Cred ca nimic nu e imposibil daca iti doresti cu adevarat, dar sa fii destul de inteligent ca sa realizezi imposibilul si pe deasupra sa mai ai si putina sansa pe care ti-o faci tot tu, cu alte cuvinte depinde tot de tine.
De asemenea cred ca e important sa stii, ca exista intr-adevar si lucruri imposibile, pe care nu le poti face. Daca reusesti sa treci de bariera imaginatiei si sa privesti lucrurile intr-un mod realist, cred ca ai numai de castigat, si cel mai important e .. increderea in sine.
Uneori lucrurile inteligente reusesc sa atraga mai mult decat lucrurile estetice si frumoase ca obiecte/fete/fenomene. Ma feresc de a cadea intr-o capcana a narcisismului, cred ca toti oamenii au puncte forte, chiar daca nu suntem toti la fel. Dar, recunosc, imi place ca nu suntem toti la fel. Ideea de turma despre care povestea Mircea Badea e reala si persista in Romania.
In fine, dupa ce imi rezolv treaba aia, ii spun tipului: Deci nu e imposibil, se poate! Parea dezamagit :)
Jesus, dar ce aveti frate, chiar nu se mai bucura nimeni in tara asta ? Nu trebuie sa crezi in ceva imposibil, trebuie sa crezi in tine! Desi uneori pare imposibil si acest lucru, esti obligat de viata in sine s-o faci! Si e bine sa fii tolerant si sa dai sanse oamenilor, nici nu stii de la cine ai de invatat!
" Chiar si in coliba se nasc oameni mari! " :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Posteaza un comentariu